Abordarea noastrã

DE CE PREVENȚIE ŞI RECUPERARE?

SCOPUL PROGRAMULUI DE RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ

Aşa cum rezultă din datele publicate de către OMS, afecţiunile cardiovasculare ocupă unul din primele locuri în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea globală. Reprezintă cauza a ~30% din totalul deceselor înregistrate anual la nivel internaţional, cu o rată de mortalitate care ajunge la 50% în ţările dezvoltate socio-economic.[1]

Reabilitarea/recuperarea cardiacă promovează, de fapt, prevenţia secundară a bolilor cardiovasculare şi reprezintă o compenentă esenţială a management-ului pacienţilor cu astfel de afecţiuni. E un program complex care include abordarea fizică (prin antrenament fizic), socială şi psihologică, şi care are ca rezultat acţiunea benefică asupra stării de sănătate, cu reducerea factorilor de risc, având ca scop stabilizarea, oprirea progresiei bolii (sau chiar regresia acesteia), respectiv reintegrarea socială a pacientului, reluarea programului său activ, funcţional, obişnuit, de viaţă. [2,3]

Recuperarea cardiovasculară promovează un stil de viaţă sănătos şi activ, respectiv îmbunătăţirea calităţii vieţii prin: ameliorarea funcţiei cardiace, creşterea toleranţei, a capacităţii de efort, reducerea/ameliorarea simptomatologiei cardiovasculare, reducerea nivelului de anxietate, depresie şi stress, întoarcerea la muncă, menţinerea independenţei în activităţile de zi cu zi.[4]

În cadrul acestui program complex, s-a dovedit că programul bine structurat de exerciţii fizice reprezintă pilonul central al recuperării cardiovasculare eficiente.[5]

CE INCLUDE PROGRAMUL DE RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ?

  • evaluarea cardiovasculară, inclusiv a riscului cardiovascular, la persoane fără afecţiuni cardiovasculare cunoscute (dar, posibil, cu istoric familial de afecţiuni cardiovasculare), respectiv la persoane deja diagnosticate cu suferinţă cardiovasculară

  • evaluarea preoperatorie/preintervenţională

  • diagnosticul clinic, biologic, paraclinic, cu stabilirea atitudinii terapeutice corespunzătoare – stil de viaţă sănătos, tratament medicamentos specific fiecărei afecţiuni în parte, cu stabilirea inclusiv a unui program de recuperare cardiovasculară şi respiratorie, individualizat, adaptat etapei evolutive pentru fiecare pacient în parte

  • în fiecare caz în parte - stabilirea programului adecvat de reabilitare, pentru ameliorarea funcţiei miocardice, a mobilității și capacității funcționale a pacienților, cu asigurarea reintegrării sociale cât mai rapide, cu reluarea programului de muncă, a celui familial, respectiv social

  • încercarea de asigurare a unei relaţii de încredere şi colaborare medic-pacient, la care se adaugă fiziokinetoterapeutul, psihologul, nutriţionistul/dieteticianul, relaţie/relaţii care stau la baza programului comprehensiv de recuperare

  • ameliorarea suferinţei, prin încercarea de îmbunătățire a stării de sănătate, inclusiv la pacienţi cu suferinţe cardiovasculare sau respiratorii cronice, în stadii precoce sau avansate de boală

  • ameliorarea suferinţei, prin încercarea de îmbunătățire a stării de sănătate, inclusiv la pacienţi cu suferinţe cardiovasculare sau respiratorii cronice, în stadii precoce sau avansate de boală

  • educarea copiilor şi tinerilor care provin din familii în care există maladii cardiovasculare, în vederea evaluării şi reducerii, unde e cazul, a riscului cardiovascular

  • educarea pacienților, dar şi a familiilor acestora, cu privire la adoptarea unui mod de viață sănătos

  • evaluarea capacităţii funcţionale a persoanelor sănătoase care practică diverse sporturi sau fac antrenament regulat, respectiv a persoanelor cu suferinţe respiratorii, cardiovasculare sau de altă natură, pentru a aprecia nivelul de efort pe care aceste persoane pot să-l atingă, cu toleranţă bună, dar şi cu evoluţie favorabilă pe termen scurt, mediu şi lung

PROGRAM DE REABILITARE / RECUPERARE CV ŞI RESPIRATORIE

  • evaluarea medical-demografică iniţială – istoric medical, simptomatologie prezentată, investigaţii paraclinice efectuate anterior, factori de risc prezenţi, status psiho-social (anxietate, depresie, suport social, stress, percepţia bolii, activitate/satisfacţie sexuală, calitatea vieţii), tratament urmat, respectiv eficienţa acestuia (controlul TA, controlul factorilor de risc, etc.)

  • evaluarea, într-o primă fază, a posibilităţii, respectiv a nivelului de antrenament fizic al pacienților cardiovasculari, cu sau fără alte suferinţe asociate (care permit sau nu efortul, respectiv tipul şi intensitatea permisă)

  • identificarea eventualelor contraindicaţii ale antrenamentului de recuperare cardiovasculară (chiar temporari – în timpul corticoterapiei, la pacienţii cu transplant cardiac, de ex.)

  • evaluarea parametrilor respiratori, cardiovasculari, metabolici, inclusiv cu stratificarea riscului, legat de fracţia de ejecţie a ventriculului stâng ( FE-VS), a istoricului de aritmii, a simptomelor prezentate, etc.

  • evaluarea specifică a necesarului energetic, a capacităţii maxime aerobe, cu informarea regulată a pacienţilor şi medicilor curanţi cu privire la progresul realizat în fiecare etapă a programului de recuperare

  • stabilirea unui program de reabilitare care să vizeze ameliorarea parametrilor care s-au dovedit deficitari în timpul evaluării iniţiale, ţinând seama de suferinţa specifică prezentată (şi/sau patologiile asociate)

  • stabilirea, împreună cu pacientul şi kinetoterapeutul, a unui program de recuperare eficient, bine tolerat, plăcut, stimulativ, cu ajustare periodică, în funcţie de cerinţele specifice fiecărei etape, inclusiv a orarului de antrenament sau a locului de desfăşurare (cel puţin de 2-3x/săptămână, creştere progresivă a nivelului de efort, în centrul de recuperare sau acasă)

  • evaluare la finele programului de recuperare (după minim 8 săptămâni) – obiective realizate, ţinte/obiective care nu au putut fi atinse, probleme apărute pe parcurs, toate legate de modalitatea evolutivă, pe baza cărora se pot evalua date prognostice, respectiv se va stabili strategia de viitor [6]

Organizația Mondială a Sănătății definește recuperarea pacienților cu boli cardiovasculare ca fiind suma activităților fizice necesare pentru a influenţa favorabil cauza şi evoluţia bolii, o cât mai bună condiție fizică, mentală, socială, astfel încât pacienții să atingă, prin eforturi proprii, o cât mai bună și rapidă reinserţie familială şi socială.

PACIENȚI/PATOLOGII VIZATE ÎN PROGRAMUL DE RECUPERARE

În primul rand, principalii beneficiari ai programului de recuperare sunt pacienţii cu boală coronariană stabilă, în diversele ei forme şi etape evolutive, la care se adaugă:

  • pacienții cu stenoze coronariene, cu sau fără simptome, mai mult sau mai puţin tipice (angină pectorală stabilă)

  • pacienții post-infarct miocardic, post-revascularizare miocardică percutană (angioplastie) sau chirurgicală (by-pass aorto-coronarian)

  • pacienții cu valvulopatii (post-operator – protezare sau plastie valvulară, pregătire preoperatorie), cardiopatii congenitale operate

  • pacienţi care au fost supuşi terapiei de resincronizare, cu sau fără defibrilator implantat

  • pacienții care au fost supuşi transplantului cardiac sau implantului de dispozitive de asistare ventriculară

  • pacienții cu insuficiență cardiacă compensată

  • pacienții cu boală arterială periferică

  • pacienții cu HTA

  • pacienţi care au suferit un eveniment cerebro-vascular (AVC, AIT)

  • persoanele cu factori de risc cardiovascular prezenţi, asimptomatice, dar şi persoanele cu alte categorii de afecţiuni, cum ar fi neoplaziile sau BPOC, la care se suprapun, nu de puţine ori, aceiaşi factori de risc

  • persoanele cu predispoziție genetică pentru boală coronariană, cu risc cardiovascular crescut, cu sindrom metabolic, care asociază:

    • diabet zaharat

    • valori tensionale crescute

    • obezitate

    • dislipidemie

FAZELE RECUPERĂRII

Α) Prima fază de reabilitare începe în timp ce pacientul este internat în spital şi ea implică:

  • exerciții pentru susținerea sistemului respirator și circulator

  • mobilizarea din pat

  • plimbare în cameră

  • urcat scări cu asistență

B) A doua este faza post-spitalicească, ea urmează imediat după externarea pacientului, este faza care se face sub supravegherea medicală. Programul este adaptat și personalizat afecțiunii, respectiv stadiului evolutiv al acesteia, în care se află fiecare pacient în parte. Această a doua fază a programului de reabilitare implică:

  • un test de diagnostic cu efort submaximal cardiovascular (vezi măsurătorile și evaluările specializate furnizate de cabinet)

  • evaluarea completă a capacității funcționale a pacientului

  • un program de reactivare fizică adaptat nevoilor individuale ale fiecărui pacient în parte

  • monitorizarea constantă a EKG; exercițiul fizic se efectuează pe un cicloergometru.

În timpul celei de-a doua faze de reabilitare, este prezent un medic specialist cardiolog, respectiv asistenta medicală ± kinetoterapeutul sub supravegherea căruia se desfăşoară programul de recuperare.

C) Faza a treia a reabilitării începe la patru luni după evenimentul cardiovascular și durează până în luna a 12-a.

Etapa 3 a programului de reabilitare implică:

  • un program de exerciții terapeutice (variat ca frecvență, durată, tip și intensitate). Exercițiile se realizează cu ajutorul echipamentelor speciale, sub supravegherea specialiștilor instruiți în reabilitarea cardiacă.

Programele de recuperare cardiovasculară din această fază, nu includ numai exercițiile fizice, ele sunt doar o parte a programului de recuperare, ci și măsuri de combatere a factorilor de risc - pentru întreruperea fumatului, cursuri de informare nutrițională, de echilibrare/control glicemic în cazul pacienţilor diabetici, de combatere a hipercolesterolemiei, hipertrigliceridemiei, informări legate de boală, de evoluţia acesteia, importanţa respectării tratamentului medicamentos, dar şi a unui stil de viaţă sănătos, posibile efecte secundare, posibile complicaţii în evoluţie, etc.

În cea de-a treia fază de reabilitare, sunt prezenți un medic, o asistentă medicală calificată, instruiți în reabilitarea cardiacă, kinetoterapeut, nutritionist/dietetician, psiholog.

D) A patra fază de reabilitare se referă la perioada de după primul an al incidentului cardiovascular

  • un program special de exerciții sub supraveghere parțială

  • testare la efort - prin evaluări ergometrice repetate periodic efectuate în cabinet

  • înregistrarea/urmărirea ambulatorie/monitorizarea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace

  • evaluarea progresului pacientului în viața de zi cu zi.

În timpul celei de-a IV-a faze de reabilitare la centru, un medic și o asistentă medicală calificată, instruiți în reabilitarea cardiacă, la care se pot adăuga psihologul, nutriţionistul sau asistentul de terapie ocupaţională.

În urma evaluării, ședința de recuperare include antrenamentul fizic pe cicloergometru (bicicletă), cu monitorizare EKG, tensională, continuă; pâna la 40 de minute de kinetoterapie (gimnastică medicală în prezenţa kinetoterapeutului specializat), furnizarea de informaţii terapeutice/lămurirea unor probleme legate de terapie, informare/educaţie nutrițională, de combatere a factorilor de risc. La sfârșit, în urma celor 16-20 de ședințe, se face o reevaluare pentru a recomanda activitățile fizice ulterioare, admise în faza a III-a de recuperare.

BENEFICII

S-a demonstrat că exercițiul fizic regulat aduce beneficii multiple organismului uman prin îmbunătățirea capacității fizice, a starii psihice, a calităţii vieţii familiale şi sociale a individului.

În cazul pacientului cardiovascular, funcția globală cardiorespiratorie se ameliorează, prin:

  • creșterea absorbției maxime de oxigen

  • reducerea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale

  • creşterea pragului de lactat din sânge în timpul antrenamentului

  • ameliorarea/reducerea/dispariţia simptomelor anginoase, datoarte ischemiei miocardice

  • scăderea morbidităţii și mortalităţii prin reducerea numărului de evenimente cardiovasculare, reducerea necesarului/numărului de internări pentru astfel de evenimente sau pentru decompensarea insuficienţei cardiace

  • ameliorarea profilului lipidic, respectiv a încărcăturii aterosclerotice vasculare

  • ameliorarea perfuziei miocardice, inclusiv prin dezvoltarea circulației colaterale

  • controlul factorilor de risc pentru boală coronariană, şi nu numai: obezitatea, sedentarismul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, stress-ul și/sau depresia, fumatul și alte obiceiuri „rele” individuale

  • ameliorarea performanței la locul de muncă, respectiv a celei din cursul altor activități, revenirea la locul de muncă și reintegrarea familială si psiho-sociala producându-se mai rapid, cu un necesar de îngrijirile medicale mai reduse

RECUPERAREA ÎN SISTEM AMBULATORIU

Modalități de organizare a recuperării cardiovasculare ambulatorii, în fazele 2, 3 şi 4:

În cazul pacientului cardiovascular, funcția globală cardiorespiratorie se ameliorează, prin:

  • pachet de 10 ședințe zilnice de câte 2 ore fiecare (2 săptămâni, organizate de luni până vineri), precoce, în faza a 2-a, sau un pachet de 16-20 de şedinţe care se pot întinde pe parcursul a 8 săptămâni (2 luni), în cursul aceleiaşi faze a 2-a, cu minim 2-3 şedinţe/săptămână. Pacientul beneficiază în cadrul pachetului de bilanțul cardiologic inițial (examen clinic, ecocardiografie transtoracică, evaluare US Doppler la nivel carotidian şi/sau periferic, index gleznă/braţ, test de efort cu evaluarea consumului de O2, MVO2, monitorizare Holter ECG, dacă e cazul) și de o evaluare cardiologică la finalul programului. Pacienții pot fi distribuiți în 2 serii pe zi, fiind încurajată şi activitatea în echipă, de inter-relaţionare, mai ales cu pacienţi cu probleme similare.

  • internări de zi cu evaluările menționate mai sus și stabilirea unui plan de recuperare la domiciliu, cu reevaluare la 7-10-14 zile, in primele luni post-eveniment cardiovascular major, respectiv evaluarea clinică, biologică şi paraclinică (specfică fiecărui pacient, respectiv specifică fiecărei patologii prezentate) din cadrul programului de reabilitare, a tipului de evoluţie, a capacităţii funcţionale, a datelor prognostice, etc., în fazele mai avansate de recuperare/prevenţie secundară.

BIBLIOGRAFIE

1) S Mendis, P Puska, B Norrving - Global Atlas on Cardiovascular Disease Prevention and Control, Geneva: World Health Organisation; http://www. who.int/cardiovascular_diseases/publications/atlas_cvd/ en/ , 2011;

2) AJ Goble, MUC Worcester - Best Practice Guidelines for Cardiac Rehabilitation and Secondary Prevention, Carlton, Australia: Department of Human Services Victoria; http://www.health.vic.gov.au/nhpa/downloads/bestpracticecardiacrehab.pd f , 1999;

3) N Oldridge - Exercise-based cardiac rehabilitation in patients with coronary heart disease: Meta-analysis outcomes revisited, Future Cardiol, 2012; 8: 729–751;

4) K Turk-Adawi, N Sarrafzadegan, SL Grace - Global availability of cardiac rehabilitation, Nat Rev Cardiol, 2014; 11: 586–596;

5) L Anderson, N Oldridge, DR Thompson, et al. - Exercisebased cardiac rehabilitation for coronary heart disease: Cochrane systematic review and meta-analysis, J Am Coll Cardiol, 2016; 67: 1–12;

6) The BACPR (British Association for Cardiovascular Prevention and Rehabilitation) Standards and Core Components for Cardiovascular Disease Prevention and Rehabilitation 2017; www.bacpr.com