Prevenţie cardiovascularã

Boala cardiovascularã ateroscleroticã (care numãrã printre manifestãrile sale angina pectoralã, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, boala arterialã perifericã, etc.) are legãturi strânse cu stilul de viaţã, în special cu fumatul, cu obiceiurile alimentare nesãnãtoase (vezi cazul meselor copioase, bogate în grãsimi animale saturate şi dulciuri rafinate), cu sedentarismul/lipsa activitãţii fizice, şi, nu în ultimul rând, cu stress-ul psiho-social. OMS menţioneazã faptul cã peste o treime din decesele survenite la pacienţii cu boalã cardiovascularã ateroscleroticã, ar putea fi prevenite prin anumite modificãri ale stilului de viaţã. Prevenţia reprezintã o provocare majorã constantã pentru populaţia generalã, pentru politicieni, pentru personalul medical, şi e definitã ca un set coordonat de acţiuni, atât la nivel individual, cât şi la nivel public, populaţional, care are ca scop eradicarea sau minimizarea impactului bolilor cardiovasculare aterosclerotice, respectiv ale complicaţiilor/sechelelor/dizabilitãţilor legate de acestea.

Obiectivele menţinerii unei bune stãri de sãnãtate:

• evitarea fumatului;

• activitate fizicã regulatã – cel puţin 30' de 5x/sãptãmânã;

• adoptarea unor obiceiuri alimentare sãnãtoase;

• menţinerea unei greutãţi corporale normale;

• menţinerea TA < 140/90mmHg;

• menţinerea colesterolului total < 190mg%;

• menţinerea metabolismului glucidic în limite normale;

• evitarea stress-ului excesiv.